Mancatul in oras ar putea deveni … retrograd!
9 aprilie 2020

Mancatul in oras ar putea deveni retrograd, invechit. Nu stiu cand se vor redeschide restaurantele, insa stiu ca ele vor avea o problema. Ma rog, pe langa inerentele probleme economice, atat ale lor, cat si ale posibililor clienti, ele se vor mai lupta cu inca o problema: obiceiurile culturale.
Mancatul in oras, ca obicei cultural, era marele atu al restaurantelor din zilele noastre. Mai mult ca niciodata, oamenii preferau sa mearga la restaurant in loc sa gateasca acasa. Femeile zilelor noastre prefera cariera, prefera sa nu se murdareasca, sa nu-si strice unghiile, sa nu care cartofi si ceapa si, in general, prefera sa astepte curierul in loc sa munceasca. Nu-i vorba, ele muncesc, dar fac o cu totul altfel de munca. In general, una de birou.
Mancatul in oras acum este imposibil, drept urmare oamenii, deopotriva femei si barbati, s-au reorientat. Gatesc mult acasa, indiferent ca vorbim despre chestii simple ori chestii complicate. Au redescoperit bucataria, ca incapere a casei lor. Ca o paranteza, nu mi-a placut niciodata ideea de bucatarie open-space, insa atunci cand le-am vorbit despre ea unor amici, ei mi-au zis fix asa: stai linistit, de obicei o astfel de bucatarie este in casele celor care nu gatesc. In bucataria open-space iti faci o cafea, maximum un ceai. Nu gatesti ceapa sau chestii care sa-ti imbalsameze livingul. Ma gandesc acum, cu un oarecare zambet sadic, cum miroase in casele celor cu bucatarie open-space.
Nu as fi scris, insa, un articol despre mancatul in oras daca nu as fi primit multe reactii, in public sau in privat, legate de shaorma mea de astazi. Ma rog, unele reactii le-am primit dinainte s-o mananc. O amica m-a intrebat pur si simplu daca nu mi-e teama de Coronavirus, de posibilitatea ca cel care mi-a facut shaorma sa nu fie infectat. Cica degeaba are el masca si manusa daca intr-un moment el se scarpina in nas.
Fara sa-mi fie in vreun fel teama, mi-am dat seama de un alt lucru: o chestie de genul se putea intampla si pana acum. Un om putea avea oricare alt virus, nu musai Covid-19, drept urmare clientul risca sa se imbolnaveasca mergand la restaurant. Doar ca, vedeti voi, pana acum ne asumam riscul. Nu vorbesc doar de mine, ci vorbesc la modul general, de NOI!
Tot astazi si tot pe Facebook, un amic m-a intrebat ce cred ca vor face oamenii dupa ce vor fi ridicate interdictiile: se vor napusti asupra teraselor si parcurilor ori, dimpotriva, din inertie vor ramane in continuare in case. Raspunsul meu la prima mana, pe care mi-l mentin si acum, este ca se vor intampla ambele lucruri: unii oameni se vor napusi asupra teraselor, vor evada, vor vrea sa simta aerul de libertate, se vor comporta exact cum se comporta cei care sunt eliberati din inchisoare, in timp ce altii vor evita in continuare spatiile publice. Vor evita, ca sa raman in domeniul alimentar, mancatul in oras.
Si, repet, teama de Coronavirus se poate lesne transforma in teama de hepatita ori teama de alte boli, actuale sau viitoare, ce pot fi luate din cauza neatentiei celor care lucreaza in domeniu.
In plus, partea cea mai trista abia acum urmeaza: romanii, parca mai pregnant decat altii, sunt oameni care se iau dupa turma. Multi oameni refuza sa gandeasca si actioneaza precum toti ceilalti.
Uneori este inevitabil sa te supui turmei: daca nu ai cu cine iesi la terasa, e clar ca nu vei iesi. Ori daca vrei musai sa iesi, sa bei o bere singur, e clar ca vei iesi mai rar. Cu prietenii ieseai inainte de 3 ori pe saptamana, singur vei iesi o singura data, poate nici atunci.
Nu stiu cum e in Italia, in Franta, in Spania, in Germania ori in SUA, insa stiu ca-n Romania oamenii sunt foarte manipulabili. Pocneste cineva din degete si oile se iau dupa el aproape instant. #UnitiSalvam, #Rezist, #MuiePSD, ca sa dau doar exemplele politice. #StamAcasa / #StayTheFuckHome este varianta de sanatate, imbratisata, din pacate sau din fericire, de toate taberele politice.
Nu voi indemna niciodata la nerespectarea legii, astazi am respectat-o, sa nu credeti altceva, insa am fost realmente socat de intrebarile primite. Unor oameni le e pur si simplu teama sa cumpere mancare gatita, le e teama ca mancarea lor, in acest caz shaorma, ar putea fi contaminata.
Si problema e ca, exact cum ziceam mai sus, chiar si daca nu ai spirit de turma, asa ca mine, tot esti afectat de deciziile turmei. Ca sa raman in domeniul alimentar, daca un restaurant va avea vanzari mai mici decat inainte de pandemie, ca sa reziste pe piata va mari preturile. Mancatul in oras, desi nu era ieftin nici pana acum (unii zic ca, pe alocuri, era mai scump ca afara, nu intru in detalii), va deveni un lux nu pentru ca in sine ar trebui sa fie un lux, ci pentru ca va fi un sport extrem practica de putini oameni.
Asa ca imediat dupa ridicarea sanctiunilor patronii de restaurante vor trebui sa faca diverse campanii de reinvatare a mancatului in oras. Iar situatia este asemanatoare, daca nu mai grava, in cazulor mersului la cinema, respectiv mersului la teatru. La cinema situatia este realmente dramatica avand in vedere concurenta platformelor de streaming; teatrul are marele noroc de a avea un inlocuitor complet echivalent. Ca un pronostic personal, deci, oamenii vor merge din ce in ce mai putin la evenimente, unii de teama, altii din lipsa de bani.
[…] la distanta si despre importanta deschiderii/inchiderii scolilor) si unul pe blogul de mancare (despre cum mancatul in oras ar putea deveni … retrograd). Ma rog, nu-s singurele, am evocat doar […]