Turism culinar pe timp de pandemie

Turism culinar Iasi

M-am intrebat deseori ce ar fi mai ieftin: sa stau la un hotel timp de 1 luna, platind camera cu ziua (ma rog, poate mi s-ar face o oarecare reducere) sau sa ma mut efectiv in acel oras timp de 1 luna? Eu m-as bucura sa practic asa numitul turism culinar, de multe ori am sustinut chestia asta, insa in acest moment termenul inseamna cu totul altceva.

In vremuri normal, prin turism culinar inteleg sa merg intr-un loc si, printre alte vizite, sa colind toate carciumile, restaurantele si locurile in care se poate manca in acea localitate. In mod evident nu poti manca toata ziua, deci trebuie sa mai faci si altceva in afara de mancat, insa acesta este printre obiectivele principale. Trebuie sa mergi in restaurante specifice zonei (esti in Italia, deci mananci la restaurante italienesti), dar mie, unul, imi displace sa mananc acelasi lucru zile la rand. Deci trebuie gasit un echilibru. Greu, dar deloc imposibil.

Ideea este simpla: nu trebuie sa vezi mancatul strict ca pe o necesitate. Sunt multi oameni, prea multi, care atunci cand viziteaza un loc, un oras celebru, nici macar nu-si mai amintesc unde au mancat si ce. EU am fost in 2008 in Paris, acum 13 ani, insa imi amintesc aproape fiecare locatie cu mancare pe care am frecventat-o.

Revenind la zilele noastre, zile de pandemie, eu as incepe sa practic alt turism culinar: as merge sa vizitez orasele unde inca sunt deschise restaurantele. Daca as avea o firma mica, cu putini angajati, m-as muta pentru scurte perioade dintr-un loc intr-altul.

De exemplu, acum as pleca din Cluj, Bucuresti si mai ales Timisoara strict din cauza restaurantelor inchise si m-as duce in orase unde inca se poate trai, se poate respira. M-as duce, de pilda, la Iasi. As apela la o firma mutari Iasi, mi-as muta minimul necesar in acest oras, si as inchiria acolo cu saptamana un spatiu intr-o cladire de birouri. Daca as vedea ca rata de infectare creste in Iasi, m-as duce in alta parte. Ma rog, nu m-as incumeta sa ma mut in orase foarte mici, sa zicem ca m-as margini la orasele mari.

Eu si angajatii mei am avea avantajul ca pe langa munca am descoperi si orasele tarii. Si, mai ales, restaurantele acestor orase.

Evident ca as face chestia asta si singur, pe cont propriu, daca as avea cu ce. Ma rog, dac-ar fi dupa mine m-as duce prin Suedia in perioada asta, desi nebuni paranoici sunt si acolo, s-ar putea sa se strice lucrurile si in acea frumoasa tara.

Revenind la turismul culinar, perioada aceasta este dificila, pentru ca sunt putine locuri. Cu toate astea, exista si un avantaj din toata povestea asta: unii oameni sunt prea speriati sa mearga la restaurant, deci cumva locuri sunt. In plus, faptul ca au fost puse la punct sistemele de livrare confera inca un avantaj: chiar daca restaurantul e gol, mancarea nu este veche. Restaurantele au rulaj. Se observa asta inclusiv la fast-food-urile din mall.

Un ultim lucru despre acest turism culinar: de multe ori recomand eu localnicilor unde sa mearga. Stiu mai multe carciumi misto in centrul Clujului decat stiu anumiti clujeni. Si ma mandresc nespus cu asta.

Indiferent de motiv, turism culinar, turism cultural (turismul teatral este cel pe care-l recomand NU DOAR in perioada asta) sau altul, daca vreti sa va mutati sediul firmei sau locuinta intr-un oras din Romania, puteti intra cu incredere pe ProfessionalMovers.ro.

2 Replies to “Turism culinar pe timp de pandemie”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *